Asigurarea obligatorie a locuinței (PAD): cât costă, ce acoperă și ce amendă riști

Asigurarea obligatorie a locuinței e una dintre puținele obligații ale proprietarului pe care multă lume o ignoră liniștită. Costă cât o cină în oraș, iar amenda e mică. Problema apare abia după un cutremur sau o inundație, când afli că statul nu are nicio obligație să te ajute.

Subiectul a revenit în știri pe 27 octombrie, după ce ASF a atras atenția asupra asigurării obligatorii. Datele PAID arată circa 2,39 milioane de polițe active în februarie 2026, mult sub numărul locuințelor din țară. Mai jos ai ce scrie în lege, fără termeni de asigurări, și un verificator care îți spune ce ai de făcut în situația ta.

Ce este PAD, pe scurt

PAD e polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale, cerută de Legea nr. 260/2008. Orice locuință înregistrată ca locuință la fisc trebuie să aibă una, fie că e apartament la bloc, fie casă la țară, fie că locuiești în ea, fie că o închiriezi. Obligația e a proprietarului (art. 3).

Polița acoperă trei riscuri: cutremurul, inundația și alunecarea de teren, ca fenomene naturale. La bloc, asiguri apartamentul și cota ta din părțile comune, iar fiecare apartament are polița lui.

Cât costă în 2026

Prețul nu diferă de la un asigurător la altul, pentru că e scris în lege (art. 5, după modificarea prin Legea nr. 115/2023):

130 de lei pe an pentru locuințele de tip A: structură din beton armat, metal sau lemn ori pereți din piatră, cărămidă arsă sau alte materiale tratate termic. Aici intră practic toate blocurile și majoritatea caselor.
50 de lei pe an pentru locuințele de tip B: pereți din chirpici, vălătuci sau cărămidă nearsă.

Despăgubirea maximă e de 100.000 de lei pentru tipul A și de 50.000 de lei pentru tipul B. Documentul de informare PAID valabil din 1 martie 2026 confirmă aceleași cifre.

Ca să-ți faci o idee, 100.000 de lei înseamnă circa 18.700 de euro la cursul BNR de la sfârșitul lui octombrie. Ajung pentru reparații serioase, dar nu pentru a reconstrui un apartament de la zero. De aceea polița obligatorie e doar baza.

Ce nu acoperă (și unde se fac cele mai multe confuzii)

PAD nu e o asigurare „pentru orice se întâmplă cu casa”. Nu acoperă:

bunurile din casă: mobila, electrocasnicele, hainele;
anexele care nu sunt legate de clădire: garajul, magazia, gardul, piscina, panourile solare;
incendiul și explozia din alte cauze decât un cutremur sau o alunecare de teren. O explozie de gaze sau o butelie nu intră aici;
apa de la vecinul de sus sau de la o țeavă spartă, pentru că asta nu e inundație ca fenomen natural;
tasarea terenului și crăpăturile din îngheț-dezgheț.

Punctul cu explozia merită ținut minte după cazul blocului din Rahova, care a dominat știrile din ultimele zile. Pentru asemenea pagube contează asigurarea facultativă, nu cea obligatorie. Iar legea spune clar că o asigurare facultativă nu se poate încheia fără PAD (art. 3 alin. 9), cu excepția polițelor în care PAID e coasigurător.

Verificatorul de mai jos îți spune ce tip de locuință ai, cât plătești și ce ai de făcut, în funcție de situația ta.

Ce riști dacă nu ai PAD

Amenda e de la 100 la 500 de lei și o dă primarul sau un împuternicit al lui (art. 29). Pusă așa, pare că nu merită grija. Doar că amenda e cea mai mică problemă:

Nu primești ajutor sigur de la stat. Legea spune că statul își rezervă dreptul de a nu da despăgubiri pentru locuințele neasigurate, distruse de un dezastru (art. 22).
Nu poți intabula locuința. Pentru orice înregistrare sau modificare în cartea funciară trebuie un contract PAD în vigoare (art. 10). Asta te prinde exact când cumperi.
Nu poți face asigurare facultativă fără PAD, cum am văzut mai sus.

Când cumperi sau vinzi

Aici e partea practică pe care o află mulți abia la notar.

Dacă vânzătorul are poliță plătită, ea rămâne valabilă până la data din contract și trece pe numele tău, ca nou proprietar (art. 9 alin. 6). Cere-i o copie înainte de semnare.
Dacă trebuie poliță nouă, nu o lăsa pe ziua de la notar. O poliță nouă intră în vigoare cel mai devreme din a cincea zi de la emitere (art. 9 alin. 1). Reînnoirile pornesc din ziua de după expirarea celei vechi.
Dacă vinzi, nu primești înapoi banii pe perioada rămasă. PAD nu se poate rezilia, potrivit documentului oficial PAID.

Pentru restul costurilor la cumpărare, de la notar la intabulare, folosește calculatorul de taxe notariale.

Două situații speciale

Blocurile cu bulină roșie. Locuințele din clădirile încadrate prin expertiză în clasa I de risc seismic nu se asigură prin PAD până la consolidare (art. 3 alin. 6). Pentru ele, asigurătorii pot încheia direct asigurări facultative. Dacă nu știi în ce clasă e blocul, verifică pe harta riscului seismic.

Lucrările făcute fără autorizație. Dacă ai modificat locuința fără autorizație și lucrarea a slăbit structura, partea de pagubă favorizată de ea nu se despăgubește (art. 11). E încă un motiv să legalizezi lucrările vechi; pentru balcoane am scris separat despre balconul închis fără autorizație.

Cum o faci, practic

O poți încheia la aproape orice asigurător, online sau la ghișeu, și la unele primării sau bănci. Prețul e același peste tot. Ai nevoie de datele tale, de adresa locuinței și de materialul din care e construită. Dacă nu ești sigur că ai deja una, verifică pe site-ul PAID, padrom.ro, la „Verifică PAD”.

Întrebări pe care ni le pun oamenii

Stau cu chirie. Eu trebuie să fac PAD?

Nu. Obligația e a proprietarului. Dacă vrei să-ți protejezi lucrurile din casă, ai nevoie de o asigurare facultativă pentru bunuri, pe numele tău.

Am o asigurare de la bancă pentru credit. Mai trebuie PAD?

Asigurarea cerută de bancă e de obicei facultativă, iar legea nu permite facultativa fără PAD sau fără coasigurarea cu PAID. Uită-te în contract dacă PAD e inclusă; dacă nu e, fă-o separat.

Am casă la țară în care nu mai stă nimeni. Trebuie asigurată?

Dacă e înregistrată ca locuință la fisc și și-a păstrat în fapt destinația de locuință, da (art. 3 alin. 1). Iar dacă e din chirpici, te costă 50 de lei pe an.

Cât de repede primesc banii după un cutremur?

Depinde de constatarea pagubelor, iar plata o face PAID. Ce poți controla tu, potrivit documentului oficial PAID: anunți imediat, în scris, PAID sau asigurătorul de la care ai polița și ceri autorităților (pompieri, poliție, primărie) acte despre cauze și pagube.

Verificatorul e disponibil și separat, cu tabelul de acoperire și întrebările frecvente, la Verificator PAD.

Surse: Legea nr. 260/2008, forma consolidată după Legea nr. 115/2023, art. 2, 3, 5, 9, 10, 11, 22, 29; documentul de informare PAID, valabil din 1 martie 2026; numărul polițelor active: PAID, prin Economedia. Verificat pe 27 octombrie 2026.