Schimbarea destinației unui apartament în birou sau spațiu comercial
Pe scurt: ca să transformi un apartament în birou, cabinet sau spațiu comercial îți trebuie două acorduri și un act de la primărie. De la bloc: avizul scris al comitetului executiv al asociației și acordul scris al vecinilor direct afectați, cei de alături, de deasupra și de dedesubt. Toți semnați și o convenție despre activitate (Legea 196/2018, art. 40). De la primărie: dacă nu faci lucrări care cer autorizație și planul urbanistic permite funcțiuni comerciale sau de birouri, ajunge o notificare (Codul urbanismului, art. 294 alin. 2 lit. b pct. ix). Dacă faci lucrări autorizabile, îți trebuie autorizație.
Un apartament la parter, la stradă, transformat în cabinet medical, birou de avocatură sau mică cafenea e o afacere bună: chiria e mai mare, iar localizarea e ușor de găsit. Drumul legal are însă două părți distincte, pe care oamenii le confundă: acordul blocului și actul de la primărie. Lipsa oricăreia te poate costa amenzi sau o activitate oprită. Mai jos ai pașii, în ordinea corectă, cu ce spun Codul urbanismului din 2026 și Legea asociațiilor de proprietari.
Partea 1: acordul blocului
Legea asociațiilor e foarte precisă: „Schimbarea destinației locuințelor [...] se poate face numai cu avizul scris al comitetului executiv și cu acordul scris, prealabil, al proprietarilor direct afectați cu care se învecinează, pe plan orizontal și vertical, spațiul supus schimbării” (Legea 196/2018, art. 40 alin. 1).
Ce înseamnă concret:
- Avizul comitetului executiv al asociației, în scris.
- Acordul scris și prealabil al vecinilor direct afectați: apartamentele de pe același palier, lipite de al tău, cel de deasupra și cel de dedesubt. „Prealabil” înseamnă înainte de schimbare, nu după.
- O convenție semnată de tine și de vecinii direct afectați, despre activitatea care se va desfășura și despre numărul de persoane după care se vor calcula cheltuielile comune (art. 40 alin. 2).
- O copie a convenției merge la președintele asociației și se anexează la acordul de asociere (art. 40 alin. 3).
Un singur vecin direct afectat care refuză e suficient ca să blocheze schimbarea. Discută cu el înainte de orice cheltuială: zgomotul, programul, accesul clienților și curățenia pe scară sunt de obicei motivele refuzului, iar o convenție bine scrisă le poate rezolva.
Codul urbanismului leagă cele două părți. E contravenție „schimbarea destinației unui imobil fără notificarea autorității publice locale cu privire la acordurile obținute de la vecini în cazul în care este necesar ca acestea să fie obținute” (Codul urbanismului, art. 357 alin. 1 lit. v). Cu alte cuvinte, acordurile vecinilor se depun și la primărie, nu se păstrează în sertar.
Ce scrii în convenția cu vecinii
Legea cere ca în convenție să apară activitatea care se va desfășura și numărul de persoane după care se calculează cheltuielile comune (art. 40 alin. 2). Ca să eviți conflicte mai târziu, merită să treci și:
- programul activității și zilele în care e deschis;
- accesul clienților: pe unde intră, dacă folosesc liftul sau scara;
- curățenia spațiilor comune folosite de clienți și cine o plătește;
- numărul de persoane pentru cheltuieli, socotit realist, după angajați și clienți;
- ce se întâmplă dacă activitatea se schimbă: o nouă convenție.
Reclama pe fațadă e o discuție separată. Amplasarea de mijloace publicitare pe fațada sau pe terasa blocului se face doar cu acordul a două treimi din proprietarii membri ai asociației, al tuturor proprietarilor direct afectați și cu autorizație de construire (Legea 196/2018, art. 39). O firmă luminoasă deasupra intrării are nevoie de acest acord, chiar dacă vecinii au semnat deja convenția pentru activitate.
Partea 2: actul de la primărie
Notificarea, când nu faci lucrări autorizabile
Codul urbanismului permite pe baza notificării „schimbarea de destinație, numai în situația în care pentru realizarea acesteia nu sunt necesare lucrări de construire/desființare pentru care legea prevede emiterea autorizației de construire/desființare și numai cu încadrarea în prevederile documentațiilor de urbanism aprobate pentru funcțiuni comerciale sau de birouri, cu acces public” (art. 294 alin. 2 lit. b pct. ix).
Trei condiții:
- Nu faci lucrări care, singure, ar cere autorizație: nu spargi pereți de rezistență, nu deschizi o ușă nouă spre stradă într-un perete structural, nu extinzi spațiul.
- Planul urbanistic permite funcțiuni comerciale sau de birouri în zona respectivă. Afli din certificatul de urbanism; vezi certificatul de urbanism explicat.
- Clădirea e în afara zonelor protejate și a zonelor de protecție a monumentelor; acolo, regulile sunt mai stricte.
Pașii notificării: proiect tehnic simplificat, formular, taxe, 15 zile lucrătoare pentru răspunsul primăriei, aprobare tacită dacă tace, începerea după încă 15 zile calendaristice (art. 295–296).
Autorizația, când faci lucrări
Dacă transformarea cere lucrări autorizabile, de exemplu un acces separat din stradă tăiat într-un perete de rezistență, o rampă pe domeniul public sau o extindere, îți trebuie autorizație de construire pentru lucrări. Pentru pereți, regulile sunt în spargerea unui perete în apartament. Pentru intervențiile care ating structura, legea asociațiilor cere acordul a două treimi din proprietari și al celor direct afectați (Legea 196/2018, art. 39).
Ordinea corectă a pașilor
- Certificatul de urbanism de informare: verifici că zona permite funcțiunea pe care o vrei.
- Discuția cu vecinii direct afectați și cu comitetul executiv.
- Avizul comitetului executiv, acordurile scrise ale vecinilor și convenția despre activitate și persoane.
- Proiectul, cu arhitect: simplificat pentru notificare sau complet pentru autorizație.
- Notificarea sau cererea de autorizație, cu acordurile vecinilor anexate.
- Avizele specifice activității: de exemplu, pentru activitățile cu public, securitatea la incendiu; pentru alimentație publică, sanitar-veterinar; pentru cabinete medicale, autorizațiile din sănătate. Ce îți trebuie depinde de activitate.
- Actualizarea în cartea funciară a destinației, la cadastru.
- Declarația la primărie pentru impozit.
Cartea funciară și impozitul
Destinația spațiului apare în partea I a extrasului de carte funciară. După schimbare, ceri actualizarea informațiilor tehnice la biroul de cadastru: 15 zile lucrătoare, cu un tarif de 75 de lei (Ordinul ANCPI 16/2019, codul 2.6.3; Ordinul ANCPI 1.622/2025). Cum citești extrasul afli din extrasul de carte funciară explicat.
La primărie, spațiul trece de la clădire rezidențială la nerezidențială, care se impozitează după alte reguli și, de obicei, mai mult. Declari schimbarea la serviciul de taxe locale. Dacă închiriezi spațiul unei firme, verifică și impozitul pe chirie.
Ce întâlnești des
- Cabinetul în propria locuință, fără să schimbi destinația. Dacă locuiești acolo și primești ocazional clienți, situația e diferită de un spațiu comercial cu program. Întreabă primăria cum încadrează activitatea, înainte de a pune firmă la ușă.
- Parterul cu acces din scară. Clienții care trec prin casa scării sunt principala sursă de conflict cu vecinii. Un acces separat din stradă rezolvă problema, dar aproape întotdeauna cere lucrări autorizabile.
- Revenirea la locuință. Schimbarea înapoi, din spațiu comercial în locuință, e tot o schimbare de destinație, cu aceiași pași.
Ce riști
- Schimbarea destinației fără notificarea acordurilor vecinilor, unde sunt necesare, e contravenție (Codul urbanismului, art. 357 alin. 1 lit. v).
- Lucrări fără notificare: 5.000 – 50.000 de lei; lucrări fără autorizație: 50.000 – 1.000.000 de lei (art. 357 alin. 4).
- Fără acordurile cerute de Legea 196/2018, schimbarea destinației nu e făcută legal, iar asta se vede la orice control, la vânzare și la o eventuală dispută cu vecinii.
Întrebări frecvente
Ce acte îmi trebuie ca să schimb destinația apartamentului în spațiu comercial?
Avizul scris al comitetului executiv, acordul scris și prealabil al vecinilor direct afectați și convenția despre activitate (Legea 196/2018, art. 40), plus notificarea la primărie, dacă nu faci lucrări autorizabile, sau autorizația, dacă faci (Codul urbanismului, art. 294 alin. 2 lit. b pct. ix).
Trebuie autorizație de construire pentru schimbarea destinației?
Nu, dacă nu faci lucrări care cer autorizație și planul urbanistic permite funcțiunea; ajunge notificarea. Dacă faci astfel de lucrări, îți trebuie autorizație pentru ele.
Cine sunt vecinii direct afectați?
Proprietarii spațiilor cu care se învecinează apartamentul pe plan orizontal și vertical: alături, deasupra și dedesubt (Legea 196/2018, art. 40 alin. 1).
Pot face birou în apartament fără acordul vecinilor?
Nu, dacă schimbi destinația locuinței. Legea cere acordul lor scris și prealabil, iar Codul urbanismului sancționează schimbarea fără notificarea acestor acorduri la primărie.
Trebuie să modific cartea funciară după schimbarea destinației?
Da, ceri actualizarea informațiilor tehnice la cadastru: 15 zile lucrătoare, 75 de lei (Ordinul ANCPI 16/2019, codul 2.6.3).
Crește impozitul după schimbarea destinației?
Spațiul trece la clădiri nerezidențiale, impozitate după alte reguli, de regulă mai mult. Declari schimbarea la serviciul de taxe locale.
Surse
- Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari: art. 39 (modificările constructive), art. 40 (schimbarea destinației).
- Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea nr. 169/2026): art. 294 alin. (2) lit. b) pct. (ix), art. 295–296, art. 357 alin. (1) lit. v) și alin. (4).
- Ordinul ANCPI nr. 16/2019 (codul 2.6.3) și Ordinul ANCPI nr. 1.622/2025.



