Donație sau moștenire: ce iese mai ieftin și mai simplu pentru copii
Pe scurt: ca impozit, amândouă pot fi gratuite pentru copii. Donația între rude până la gradul al III-lea e scutită. Moștenirea e scutită dacă succesiunea e dezbătută și finalizată în 2 ani de la deces, altfel se plătește 1% (Codul fiscal, art. 111). Diferența reală e de timp și de complicații. O donație e un act semnat azi, cu oameni în viață și de acord. O moștenire e o procedură care depinde de toți moștenitorii, de actele găsite și de termenele pe care le respectă fiecare.
Întrebarea „donație sau moștenire?” o pun de obicei copiii, nu părinții. Vor să știe dacă merită să-i convingă pe părinți să le treacă acum casa pe nume sau dacă e mai bine „să rămână cum e”. Răspunsul depinde de familie, așa că mai jos sunt trei familii, cu cifre, și apoi regulile care decid.
Trei familii, trei răspunsuri
Familia 1: un singur copil, părinți în viață, o casă fără probleme de acte
Aici moștenirea e simplă. La deces, copilul merge la notar, acceptă moștenirea și primește certificatul de moștenitor, care îi dovedește dreptul de proprietate (Codul civil, art. 1.133). Dacă termină procedura în 2 ani, nu plătește impozit. O donație făcută acum ar costa onorariul notarului și intabularea, fără să rezolve vreo problemă reală. Câștigul ar fi doar liniștea că lucrurile sunt făcute. Verdict: nu e nicio grabă.
Familia 2: trei copii, dintre care doi în străinătate
La moștenire, toți trei trebuie să-și exprime opțiunea în termenul de un an de la deces (art. 1.103). Fiecare acceptă sau renunță, iar renunțarea se face în formă autentică, la notar sau la consulat (art. 1.120). Cei plecați vor avea nevoie de procuri sau de drumuri în țară. Dacă procedura se prelungește peste 2 ani, toți trei plătesc 1% din masa succesorală. O donație acum, cu părinții prezenți, e un singur drum la notar. Verdict: donația, mai ales dacă frații sunt de acord azi.
Familia 3: casa bunicilor, moștenită și nedezbătută de 20 de ani
Aici întrebarea e alta. Părinții nu pot dona ce nu au intabulat pe numele lor. Întâi trebuie rezolvată succesiunea veche, după bunici, apoi se poate dona sau moșteni. Pașii, în ordine, sunt în ghidul „casa bunicilor”. Dacă succesiunea veche nu se mai poate face la notar, varianta e uzucapiunea, explicată în succesiune sau uzucapiune. Verdict: întâi actele, apoi alegerea.
Ce costă fiecare, pe componente
| Cost | Donație acum | Moștenire mai târziu |
|---|---|---|
| Impozitul pe transfer | 0 între rude până la gradul III și soți (art. 111 alin. 2 lit. b) | 0 dacă succesiunea se finalizează în 2 ani; altfel 1% din masa succesorală (art. 111 alin. 3) |
| Onorariul notarului | Pentru contractul de donație | Pentru procedura succesorală și certificatul de moștenitor |
| Intabularea la OCPI | Da | Da |
| Acte de procurat | Actul de proprietate, certificatul fiscal, extrasul de carte funciară | Toate acestea, plus certificatul de deces, actele de stare civilă ale tuturor moștenitorilor, eventual testamentul |
| Cine trebuie să fie de acord | Doar părintele și copilul | Toți moștenitorii, fiecare cu opțiunea lui |
| Riscul de proces | Rezervatarii pot cere reducțiunea la deces | Partajul între moștenitori, dacă nu se înțeleg |
Onorariile notariale pentru donație și succesiune se calculează după valoarea bunului, iar baza e valoarea din grila notarială. O estimare pentru casa ta poți face cu calculatorul taxelor notariale, după ce afli valoarea din grila notarială 2026.
Termenul de 2 ani, explicat: impozitul de 1% apare doar dacă succesiunea nu e dezbătută și finalizată în 2 ani de la deces (Codul fiscal, art. 111 alin. 3). Pentru o casă de 500.000 de lei, întârzierea costă 5.000 de lei, plătiți de moștenitori. În 2026 a existat o excepție temporară. Legea nr. 170/2026 a scutit succesiunile finalizate până la 30 septembrie 2026 inclusiv, pentru care termenul de 2 ani se împlinea între 14 iulie și 30 septembrie 2026.
Varianta de mijloc: donație cu uzufruct
Mulți părinți se tem că, după donație, „nu mai au nimic”. Soluția e să-și păstreze uzufructul pe viață. Copilul devine nud proprietar, iar părintele folosește casa și încasează eventuala chirie, întocmai ca proprietarul, dar cu obligația să-i păstreze substanța (Codul civil, art. 703). Uzufructul unei persoane fizice durează cel mult cât viața ei (art. 708). La deces se stinge, iar copilul devine proprietar deplin fără succesiune pentru acea casă.
Varianta funcționează bine în familiile de tipul 2: actul se face acum, cât toată lumea e prezentă, iar părintele rămâne acasă. O alternativă cu drepturi mai restrânse e dreptul de abitație, comparat în uzufruct sau drept de abitație.
Ce nu rezolvă donația
Donația nu șterge drepturile fraților. Dacă un copil primește casa și ceilalți nimic, la moartea părintelui ceilalți pot cere raportul donației (art. 1.146), dacă nu a fost scutită. Pot cere și reducțiunea, dacă le-a fost încălcată rezerva (art. 1.092–1.095). Donația doar mută momentul discuției: în loc să împartă casa la succesiune, frații discută valoarea ei. Dacă vrei să eviți conflictul, cea mai bună unealtă e una banală: o discuție la masă, înainte de notar, în care toată lumea află ce se face și de ce.
Diferențele dintre donație și vânzarea către un copil, cu un calculator pentru impozit, sunt în donație sau vânzare-cumpărare. Dacă părintele ar prefera să rămână proprietar și să decidă singur până la capăt, citește donație sau testament.
Întrebări frecvente
Cât timp am la dispoziție să dezbat moștenirea fără impozit?
2 ani de la data decesului: procedura trebuie dezbătută și finalizată în acest termen. Separat, termenul în care fiecare moștenitor acceptă sau renunță e de un an de la deschiderea moștenirii (Codul civil, art. 1.103).
Donația de la părinți se impozitează?
Nu, dacă e între rude până la gradul al III-lea inclusiv sau între soți (Codul fiscal, art. 111 alin. 2 lit. b). Pentru alte persoane, se plătește 1% sau 3% din valoare.
Dacă renunț la moștenire, mai pot păstra o donație primită?
Da. Copilul sau soțul care renunță la moștenirea legală nu mai are obligația de raport și poate păstra donația în limita cotității disponibile (Codul civil, art. 1.147 alin. 1), dacă donația nu prevede altfel.
Ce e mai rapid, donația sau succesiunea?
De regulă, donația: un act, cu două părți. Succesiunea are nevoie de acte de stare civilă pentru toți moștenitorii și de opțiunea fiecăruia, iar cu moștenitori în străinătate poate dura luni.
Surse
- Codul fiscal, forma consolidată: art. 111 alin. (2) lit. b) și alin. (3), inclusiv nota privind art. III din Legea nr. 170/2026.
- Codul civil, forma consolidată: art. 703 și 708 (uzufructul), art. 1.092–1.095 (reducțiunea), art. 1.103 și 1.120 (opțiunea succesorală), art. 1.133 (certificatul de moștenitor), art. 1.146–1.147 (raportul donațiilor).
